2.6.1 Ze’enah u-Re’enah

“Ieşiţi şi priviţi, o fiice [sau fecioare] ale Sionului [צְאֶנָה וּרְאֶינָה בְּנוֹת צִיּוֹן, - Ze'enah u-Re'enah b'nos Tsion]…” spune Cântarea Cântărilor. (Traducerile în limba română preferă formula următoare: "Ieşiţi, fetele Sionului, priviţi..." - Cântarea Cântărilor 3:11.) Expresia a furnizat titlul unei antologii în idiş de fragmente biblice şi comentarii midraşice scrise de către rabinul polonez Jacob Ashkenazi în secolul al XVI-lea, care a devenit sursa scrisă primară pentru femeile evreice est-europene - majoritatea nu puteau să citească în ebraică - şi a rămas un volum important aflat în casele evreilor timp de peste trei secole.

Textual, Ze’enah u-Re’enah (Tze'nah u-Re'nah) reprezintă interpretarea şi traducerea în idiş a Torah, Megillot (cinci manuscrise din Scripturile) şi a Haftarot (o selecţie din Profeţii). În partea consacrată Torah, textul se bazează pe o selecţie de versete şi subiecte tratate într-o maniera exegetică şi uneori omiletică, provenind din variate surse, în principal însă din Midraş (mai ales Bereşit Rabbah) şi Talmud, Rashi şi interpreţii acestuia, precum şi alţi exegeţi, cu Bahya ben Asher ibn Hlava (Spania, secolul XIII) în frunte.

Deşi este evidentă preferinţa pentru p'shat (semnificaţia literară), lucrarea nu se abţine din a combina această metodă cu d'rash (interpretarea Scripturii). Surse suplimentare sunt adăugate în interpretarea Megillot care, cu toate că sunt bazate tot pe anumite versete şi subiecte, sunt mai apropiate de naraţiunea originală. Haftarot este prezentat îndeosebi printr-o interpretare succesivă intercalată cu citate sporadice din textul biblic.

Istoria textului

Cea mai veche ediţie existentă a Ze’enah u-Re’enah a fost publicată în 1622 la Hanau. De atunci au apărut mai mult de 210 ediţii (unele ilustrate), mai întâi în Europa Centrală şi Răsăriteană şi ulterior în Statele Unite şi în Israel.

În vreme ce diferitele ediţii de la început arătau foarte puţine diferenţe lingvistice, ediţiile de la sfârşitul secolului al XVIII-lea au devenit un fel de laborator pentru limba idiş. Unele ediţii din secolul al XIX-lea conţin deviaţii textuale care au avut un impact deosebit asupra hasidismului sau Haskalah. Pe parcursul acelui secol mai multe părţi din Ze’enah u-Re’enah au fost traduse în alte limbi sau au constituit obiectul multor feluri de adaptări. Traducerile complete în engleză şi ebraică au apărut abia în secolul al XX-lea.

Ce reprezintă un nume?

Numele acestei lucrări atât de populare provine din versetul "Ieşiţi şi priviţi, o fiice [sau fecioare] ale Sionului" (Cântarea Cântărilor 3:11), care apare pe frontispiciu imediat sub titlu: "Cele cinci cărţi ale Pentautehului, Megillot şi Haftarot în idiş".

În pofida formei feminine a numelui acesteia, lucrarea a fost iniţial gândită de către autorul ei, R. Jacob ben Isaac Ashkenazi din Janow (Polonia), atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, aşa cum este precizat în cea mai veche ediţie existentă: "Această lucrare are scopul de a permite bărbaţilor şi femeilor...să înţeleagă cuvântul Domnului într-un limbaj simplu," de vreme ce acestora le lipsea cunoaşterea deplină a limbii ebraice pentru a înţelege originalul.

Asocierea cu femeile

Cu toate că Ze’enah u-Re’enah a obţinut recunoaştere universală în rândurile evreilor Ashkenazi şi a fost deseori recomandată de către liderii spirituali pentru cititorii de ambele genuri, la un moment anume în timp, necunoscut nouă, lucrarea a început să fie considerată drept lectura principală şi fundamentală pentru femei. Intenţionate la origine pentru sabat şi sărbători, secţiunile corespunzătoare au fost citite acasă fie individual, în linişte, fie alături de membrii familiei, cu voce tare. Aceste lecturi pentru femei au devenit o parte inseparabilă în cadrul obiceiurilor ciclice anuale în casele tradiţionale iudaice în întreaga diaspora Ashkenazi, cel puţin până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial.

Pentru multe generaţii Ze’enah u-Re’enah a avut un rol important în educarea femeilor şi a copiilor, prin lărgirea cunoştinţelor acestora despre numeroasele şi variatele surse ebraice, introducându-i în obiceiurile şi gândirea evreilor şi prezentându-le un tezaur de poveşti şi naraţiuni. Impactul Ze’enah u-Re’enah asupra lumii spirituale a cititorilor săi, asupra obiceiurilor lor literare şi asupra limbajului scris şi vorbit, nu a fost încă descifrat complet, alături de multe alte aspecte ale acestei lucrări importante.

 *** Pentru cuprins consultați următoarea pagină.

VA URMA