Viața fără bani

Incredibil, dar așa ceva se poate. O demonstrează acest om, care trăiește fără bani din anul 2000.

Iată câteva dintre principiile care îi guvernează viața:

"Numai după ce ultimul copac va fi murit,
ultimul râu va fi fost otrăvit
și ultimul pește va fi fost prins,
vom înțelege că nu putem să mâncăm bani."

-- Proverb Cree

"Nu te poți îmbogăți dacă îți tratezi rudele cum trebuie.
Nu te poți îmbogăți fără să înșeli oamenii.
A înșela oamenii este calea greșită.
Această cale îți aduce necazuri.
Bărbații trebuie să fie onești ca să răzbată."

--Conducător Navajo anonim (p. 32, The Book of the Navajo, RF Locke, 2001)

Acest om ne arată că viața poate fi trăită și altfel. Bineînțeles, unii îl vor numi sălbatic, neadaptat, poate chiar și ratat. Dar, oare, nu cumva noi suntem sălbaticii, cei care ne luptăm pentru resursele planetei?

Antony Flew și ateismul

Pentru mulți ani, Antony Flew a fost un reper important pentru lumea ateistă. Acum, cu toate acestea, Flew a abandonat ateismul și a acceptat existența lui Dumnezeu. Într-un interviu pentru Philosophia Christi cu Gary Habermas, Flew și-a explicat noua sa credință. Cu toate că Flew nu a îmbrățișat creștinismul, acesta acceptă acum existența lui Dumnezeu, spunând că a "trebuit să se ducă acolo unde duc dovezile."

Aceasta nu este prima dată când apar informații referitoare la răzgândirea lui Flew. De două ori, în 2001 și în 2003, s-a zvonit că Flew a devenit creștin; de fiecare dată Flew negând el însuși zvonurile. De această dată însă informațiile sunt corecte; vin chiar de la Flew.

Cine este Antony Flew?

Antony Flew nu este doar un ateist oarecare. Decenii la rând, acesta a fost o figură proeminentă în domeniul filosofic mai ales în cel religios, fiind printre cei mai influenți filosofi ateiști. A ținut prelegeri la Universitatea din Oxford și la Universitatea din Aberdeen și a ocupat postul de profesor la Universitatea din Keele și la Universitatea din Reading. Este autorul eseurilor “Theology and Falsification” și “The Presumption of Atheism”, și a altor lucrări precum "Atheistic Humanism and Merely Mortal?: Can You Survive Your Own Death?". De asemenea a reprezentat ateismul în dezbateri publice cu William Lane Craig, Gary Habermas și Thomas Warren.

Ce crede acum Flew?

Flew nu a devenit creștin; doar a acceptat existența lui Dumnezeu. El și-a descris noua poziție ca pe o formă de deism. Deiștii acceptă existența unui Dumnezeu responsabil de crearea Universului, dar resping existența unor revelații precum Biblia.

Pentru Flew, această respingere a unei revelații speciale nu este non-negociabilă; Flew își exprimă deschiderea către posibilitatea unei revelații speciale și recunoaște că există unele dovezi în sprijinul afirmațiilor din Biblie, dar declară răspicat că viziunea sa prezentă este aceea că Dumnezeu nu intervine și nu a intervenit în viețile oamenilor de la momentul Creației.

De ce s-a răzgândit Flew?

Cu toate că Flew crede acum că dovezile existenței lui Dumnezeu sunt puternice, el continuă să respingă categoric argumentele ontologice, cosmologice și morale ale existenței lui Dumnezeu.

Pentru Flew, argumentul designului este cel care arată că existența lui Dumnezeu este probabilă. Acesta a fost impresionat de studiul științific care sugerează faptul că universul este rezultatul unui design inteligent. “Mi se pare acum că descoperirile a cincizeci de ani de cercetări ADN au furnizat suficiente dovezi pentru pentru susținerea argumentului designului,” explică Flew.

Flew consideră operele lui Gerald Schroeder "The Hidden Face of God" și Roy Abraham Varghese "The Wonder of the World: A Journey from Modern Science to the Mind of God" ca fiind impresionante. În noua ediție a lucrării sale "God and Philosophy", pe care Flew o descrie acum ca fiind o “relicvă istorică”, acesta admite că argumentul designului “devine din ce în ce mai puternic pe măsură ce omenirea progresează în înțelegerea mecanismului complex care stă la baza a ceea ce este numit 'sistemul naturii'.”

Răspunsul ateist

Pentru ateiști, această schimbare în convingerile lui Flew este extrem de penibilă. Acceptarea de către un ateist proeminent a existenței lui Dumnezeu este o lovitură teribilă. Pentru a vedea cât de teribilă a se avea în vedere cuvintele lui Austin Cline, unul dintre membrii ateiști ai About.com din 16 octombrie 2004:

“Ați citit știrile despre faptul că Antony Flew a abandonat ateismul? Ar fi o știre importantă deoarece Flew este unul dintre filosofii ateiști proeminenți ai secolului XX. Ar fi o știre majoră, asta dacă ar fi adevărată.”

Cline s-a axat pe statutul lui Flew în rândurile ateiștilor și pe importanța abandonării ateismului de către acesta. Respingerea sa inițială a știrii a fost însă pripită, după ce Flew a confirmat schimbarea.

Unii ateiști au încercat să explice răzgândirea lui Flew prin vârsta acestuia; Flew avea 81 de ani în 2004, și, s-a sugerat, își proclama credința în Dumnezeu pentru cazul în care va fi nevoit în curând să dea socoteală pentru viața sa în fața Creatorului. Însă nu este cazul; Flew rămâne hotărât în afirmația sa că nu există o existență imaterială după moarte. În orice caz, Flew nu își afirmă credința în vreo religie care spune că vei ajunge în Rai; el continuă să respingă orice fel de revelație divină, inclusiv Biblia, Coranul sau altele similare. Nu se poate afirma că Flew, confruntându-se deodată cu propria mortalitate, încearcă să se "asigure" în eventualitatea existenței lui Dumnezeu. Ceea ce s-a întâmplat, s-ar părea, este că Flew s-a îndreptat acolo unde i-au indicat dovezile.

Sursa: http://www.existence-of-god.com/

Fântâna tinereții

Fântâna tinereții ar putea exista în cele din urmă, așa după cum arată un studiu științific care a descoperit modalitatea de a prelungi durata de viață la șoareci și primate.

Cheia către viața eternă - sau cel puțin prelungită - constă în manipularea genetică, imitând o serie de procese pentru reduce aportul de calorii, sugerând astfel că îmbătrânirea și bolile legate de aceasta ar putea fi tratate.

Oamenii de știință de la Institute of Healthy Ageing at University College din Londra au reușit sa mărească durata de viață a șoarecilor cu aproximativ 20% și au redus numărul bolilor legate de bătrânețe care afectau animalele, după ce le-au manipulat genetic pentru a bloca producerea proteinei S6 Kinase 1 (S6K1).

Încă din anii '30 s-a observat că prin reducerea aportului de calorii cu 30% pentru șobolani, șoareci și - ceva mai recent - pentru primate, durata de viață a acestora se extinde cu aproape 40%.

Prin blocarea proteinei S6K1, care este implicată în răspunsul organismului la schimbările aportului alimentar, beneficii similare au fost obținute fără a se reduce aportul alimentar, conform studiului publicat în revista americană Science.

"Blocând acțiunea proteinei S6K1 sunt prevenite o serie de boli datorate îmbătrânirii la femelele șoarecilor," explică profesorul Dominic Withers, conducătorul studiului.

"Șoarecii trăiesc mai mult, au mai puțină grăsime corporală, sunt mai activi și în general mai sănătoși față de grupul de control."

Femela-șoarece modificată genetic a trăit cu 20% mai mult - un total de 950 de zile - sau cu 160 de zile mai mult decât șoarecii normali.

La vârsta de 600 de zile, echivalentul vârstei mijlocii la oameni, femela-șoarece modificată genetic avea mai puțină grăsime corporală, oase mai puternice, protecție față de diabetul de tip II, se descurca mai bine la probele motorii și demonstra reflexe mai bune și o mai bună cunoaștere, potrivit studiului.

Celulele T, o componentă cheie a sistemului imunitar păreau de asemenea mai "tinere", au declarat oamenii de știință, lucru care indică încetinirea declinului imunității, care de obicei însoțește îmbătrânirea.

Masculii-șoarece au arătat însă mici diferențe în ceea ce privește durata de viață, deși au demonstrat o rezistență mai scăzută la insulină și celule T mai sănătoase. Cercetătorii au declarat că motivele diferențelor între cele două sexe sunt neclare.

"Suntem mult mai aproape de obținerea unui tratament pentru îmbătrânire decât credeam," a spus David Gems de la Institute of Healthy Aging, unul dintre autorii studiului, finanțat inițial de către Wellcome Trust.

"Următorul pas logic este să vedem dacă medicamente precum metforminul pot încetini procesul de îmbătrânire la oameni."

Alte studii au descoperit că prin blocarea proteinei S6K1 se intensifică activitatea unei a doua molecule, AMPK, care reglează nivelul de energie din interiorul celulelor.

AMPK se activează atunci când nivelul de energie celulară scade, așa cum se întâmplă atunci când aportul caloric este redus.

Medicamentele, precum metforminul, care activează AMPK sunt deja folosite pentru tratarea pacienților umani suferinzi de diabet de tip II.

Un alt medicament, rapamycin, s-a descoperit că mărește durata de viață la șoareci, conform unui studiu publicat în revista britanică Nature.

Cum rapamycinul este deja folosit la oameni ca imuno-supresor - pentru prevenirea respingerii unui organ după transplant - nu poate fi administrat ca medicament anti-îmbătrânire în forma sa actuală.

Se pare ca știința se îndreaptă cu pași rapizi către extinderea vieții umane la cifre nebănuite. Viața eternă, visul de secole al omenirii, ar putea fi posibilă? S-ar părea că unele specii(Turritopsis Nutricula) de pe Terra au ajuns deja la acest stadiu. De ce nu ar putea s-o facă și oamenii?

Sursa : AFP