Am urmărit în aceste zile "drama românilor din Gaza", pe mai multe posturi tv. Sincer sã fiu, nu sunt foarte impresionat. Poate cã sunt eu un om rău sau/și neînțelegător, dar nu voi reuși niciodată sã-mi dau seama ce caută acei români în Gaza. Am înțeles cã, majoritatea sunt femei (căsătorite cu arabi) și copii. Cum anume au ajuns acele femei în Gaza? Vã spun eu cum: s-au îndrăgostit de un arab, probabil în România, în timpul studenției acestuia, iar apoi s-au căsătorit. Mã rog, treaba cu îndrăgostitul s-ar putea sã nu fie valabilã în toate cazurile. Ce a urmat după aceea este un lucru care nu ar fi trebuit sã se întâmple. Tinerii însurăței s-au gândit: unde oare sã ne mutăm?! Pãi - a zis el - hai sã ne mutăm la mine, în Gaza! La care ea a întrebat: în Gaza? Pãi, cum e acolo, e frumos?
Proaspătul soț i-a răspuns: da, e grozav, avem de toate: copii care se joacă cu Kalașnikoave, băieți care umblã cu dinamită în rucsac sau la brâu, mai cade din când în când câte-o bombă de prin Israel, noi mai tragem o rachetă, Hamas-ul mai împușcă pe unii pe stradă ș.am.d. Deci hai în Gaza!
Ce au avut acei oameni în cap?! Atunci când vrei sã-ți întemeiezi o familie nu te muți în Gaza sau în Irak, indiferent în ce situație ești! Acestea nu sunt locuri unde sã-ți crești copiii!
Așa cã, mã scuzați dacă nu voi plânge de mila românilor din Gaza.
PS: Această postare nu este de fapt prima. Prima postare a fost cândva prin luna mai 2008. La începutul lui 2009 am șters toate postările din anul 2008, considerând că este momentul unei noi imagini a blogului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu