Soția lui Heber Kenitul (Heber Cheneul), Yael, joacă un rol important în povestea războaielor lui Israel împotriva cananiților, poveste descrisă în Cartea Judecătorilor. În narațiunea despre eroina militară Deborah, Yael îl ucide pe Sisera, generalul canaanit al regelui Yabin din Hazor, după ce acesta scapă din bătălia cu generalul lui Deborah, Barak. Faptele lui Yael sunt relatate în capitolul 4 din Judecători și în poeticul Cântec al lui Deborah, în Judecători 5. Cântecul este vechi, probabil datând de la sfârșitul secolului al XII-lea Î.Hr., și ar putea fi cel mai timpuriu poem din Biblia Iudaică.
În descrierea în proză, Deborah îl trimite mai întâi pe Barak să lupte împotriva canaaniților și abia apoi este de acord să-l însoțească. Aceasta profețește că victoria nu va fi una glorioasă pentru Barak, deoarece Sisera va cădea "în mâna unei femei" (Judecători 4:9), iar acea femeie va fi Yael. Sisera fuge din bătălie și merge în cortul lui Yael, pentru că era "pace" între Yabin și keniți (4:17). Această pace ar fi putut însemna că, de vreme ce keniții erau fierari, Heber era aproape pentru a repara armele canaaniților.
Atunci când Sisera se apropie de cortul ei, Yael îl întâmpină, îl invită înăuntru, îl acoperă cu o pătură și, la cererea acestuia de puțină apă, îi oferă lapte. Apoi acesta îi spune să stea la intrarea în cort și să răspundă negativ oricui întreabă dacă este cineva înăuntru (4:18-20). Pe când acesta doarme, epuizat de luptă, Yael ia un țăruș de cort și i-l înfige în tâmplă, arătând apoi cadavrul acestuia lui Barak, care venise în urmărirea generalului inamic (4:21-22).
Astfel Yael împlinește profeția lui Deborah, dar povestea este destul de bizară. O femeie căsătorită din Orientul Apropiat al acelor timpuri (și nu numai) nu poate primi un alt bărbat în cortul ei, oricine ar fi acesta. De asemenea, este neclar motivul pentru care Yael îl ucide pe Sisera. Poate că, știind rezultatul luptei și aflând că Barak se apropie de spațiul ei "domestic", decide să se folosească de oportunitate și să devină o eroină. Povestea este destul de tulbure.
Acțiunile acesteia nu sunt explicate. Acționează aceasta, precum Rahab, din loialitate față de Dumnezeu și Israel, sau reacționează la comportamentul nepotrivit al generalului? Sau este un alt pericol la adresa acesteia rămas nespus? S-a întrebat Yael ce se va întâmpla cu ea după ce Sisera se va trezi? Oricare ar fi motivele acesteia, povestea consideră acțiunea femeii drept voința lui Dumnezeu. În același timp, transmite ideea că faptul că a fost ucis de către o femeie îl face de rușine atât pe generalul mort cât și pe generalul israelit victorios, care a eșuat să săvârșească asta el însuși.
Descrierea poetică din Judecători 5 nu prezintă astfel de incertitudini despre femeile războinice. Aproape de debutul poemului, Yael este asociată cu Șamgar, fiul lui Anath, o altă figură războinică a Israelului timpuriu (5:7; comparați cu 3:31). În relatarea uciderii lui Sisera, poetul cere să fie binecuvântată de către femei în corturi (5:24; "Binecuvântată să fie între femei Iaela, femeia lui Heber Cheneul! Binecuvântată fie între femeile ţării." Traducerile românești omit cuvântul "cort".) Faptele acesteia sunt în mod evident eroice: aceasta este o femeie războinică feroce (5:25-27). Nu este menționat nimic despre pături sau somn. Sisera stă în picioare atunci când aceasta îi dă lovitura fatală; apoi acesta cade la picioarele ei, un războinic înfrânt.
Eroina tainică din descrierea în proză și războinica feroce din poem reprezintă două inversiuni dramatice ale maternității. Una oferă îngrijire maternă înainte de a lovi, iar cealaltă stă cu inamicul măcelărit la picioarele ei într-o parodie sinistră a nașterii. Însă atunci când războiul îi încalcă spațiul familial, această femeie kenită devine una dintre "mamele" lui Israel.
*** Pentru cuprins consultați următoarea pagină.
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu