duminică, 30 august 2009

Moralitatea - avem dreptul să ucidem un om?

"Moralitatea este slăbiciunea creierului." - Arthur Rimbaud.
"Moralitatea este instinctul de turmă al individului." - Friedrich Nietzsche.
"Moralitatea înseamnă să faci ceea ce este corect, indiferent de ce ți se spune." - Jerry Sturdivant.
"Sunt șapte rele în lume: 1. cunoștință fără caracter; 2. bogăție fără muncă; 3. plăcere fără conștiință; 4. negoț fără moralitate; 5. știință fără omenie; 6. politică fără principii și 7. închinare fără predare." - Mahatma Ghandi.
"A trăi armonios reprezintă o chestiune de tact și de sensibilitate, de rațiune, echilibru și permanentă remodelare, o aristocrație a moralității și educației. Dar aceasta e mult prea greu. E mai ușor să trăiești după reguli fixe, decât prin tact și proprie judecată. O moralitate de fier nu e admirabilă, dimpotrivă, e mărturia spaimei în fața vieții, a inabilității de a te descurca. Într-un cuvânt, confuzie, slăbiciune de care ar trebui să ne fie rușine, nu să ne mândrim cu ea." - Aldous Huxley.
"Spiritul Universal nu ne judecă; judecata este o invenție umană, o modalitate de a compara, contrasta și controla pe măsură ce ne judecăm pe noi înșine față de standarde artificiale și deseori ideale de perfecțiune, moralitate sau adevăr." - Platon.
"Să eliberăm pentru totdeauna omul de iluzia existenței lui Dumnezeu, să creeăm un om nou, capabil să-și ia propria soartă în mâini...Religia este un produs secundar al minții omenești...Trebuie să lăsăm afară supranaturalul din principiile noastre morale și din politicile noastre publice...Suntem oameni (suntem primate) și suntem buni prieteni și buni cetățeni. Oameni buni ce nu au nevoie să se sprijine pe supranatural...Moralitatea unei acțiuni trebuie judecată după consecințele ei." - Richard Dawkins.
"Religia s-a născut când primul ticălos l-a întâlnit pe primul prost." - Voltaire.

Codex Hammurabi :
"* Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată aduce vreo dovadă, acuzatorul va fi omorât.
* Dacă un hoț este descoperit în timp ce fură, va fi omorât.
* Dacă un bărbat folosește violența asupra soției altui bărbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorât, iar femeia considerată fără vină.
* Dacă un bărbat adoptă un fiu, iar acesta crește în casa părinților adoptivi, părinții naturali nu pot cere întoarcerea acestuia.
* Dacă un bărbat lovește o femeie însărcinată, iar aceasta pierde sarcina, el îi va plăti zece şekeli
."

Richard Dawkins afirmă că nu avem nevoie de o divinitate pentru a stabili ce este moral sau nu. Dar atunci, a cui moralitate trebuie s-o urmăm? Dacă omul este un animal apărut accidental pe Pământ, rezultat al evoluției, de ce ar trebui să se comporte diferit față de celelalte animale ?(De fapt nu se comportă, dar asta este o altă poveste.)
Tot Dawkins susține că "evoluția naturală ne-a făcut buni și altruiști". Aici nu m-am prins, vorbește despre oameni sau ce? Pentru că oamenii sunt tocmai opusul acestei afirmații. Dawkins, se pare că, trăiește într-o altă lume, una în care oamenii sunt buni și cinstiți.
Moralitatea susținută de curentul umanist este, mai degrabă, o moralitate a oamenilor slabi. Este greșit să omori un om, indiferent de motive. Da, dar de ce? Dacă o persoană îți amenință viața ta și a celor dragi ție, trebuie să aștepți să-și ducă amenințările la îndeplinire? Sau trebuie să acționezi tu primul, stârpind răul din rădăcină? Este aceasta o acțiune imorală? După moralitatea cui? Dacă îl excludem pe Dumnezeu din ecuație, înseamnă că trebuie să ne ghidăm după principiile morale ale unui om, fie el Dawkins sau Spinoza. De ce este bună moralitatea acestora? Pentru că majoritatea oamenilor consideră asta? Poate că majoritatea omenirii se ghidează după aceste norme morale pentru că au fost îndoctrinați. De secole întregi, omului i se impun o serie de reguli, menite să-i atenueze și să-i controleze instinctele sale ancestrale. Iar unul dintre aceste instincte este acela de a ucide, atunci când este pe cale să fie ucis la rândul său.
Dar omul nu a fost dintotdeauna așa. În vremuri demult apuse războinicii ajungeau, după moarte, în Valhalla. Uciderea inamicilor era un lucru obișnuit, iar "criminalii" erau numiți eroi (Sună cunoscut? Pentru că se mai practică, încă). Masacrarea unui întreg sat cu bătrâni și copii, violarea și uciderea femeilor erau lucruri absolut normale. Este legal să ucizi oameni în război, dar nu poți să o faci și în societate. Legile lumii civilizate nu sunt întotdeauna și morale (din punctul de vedere al umanismului).
Omul, ca animal, ar trebui să aibă dreptul de a-și elibera pornirile violente. Moralitatea a transformat omul într-un mielușel. Așa s-au insinuat în funcțiile de conducere ale statelor oameni slabi, neputincioși; în timp ce războinicii au fost marginalizați, fiind considerați "criminali".
În absența lui Dumnezeu, diferența între moral și legal constă în constrângerile aplicate omului, pentru protejarea celor slabi. Cine stabilește ce este moral, dacă nu există Dumnezeu? Richard Dawkins? Dacă eu nu sunt de acord cu moralitatea lui, înseamnă că greșesc?
Pe un blog ateist există o afirmație :"Numai o ființă malefică s-ar fi revelat oamenilor și le-ar fi dat porunci de urmat"(referindu-se la Dumnezeu în varianta iudeo-creștină). Atunci toate poruncile ar trebui interpretate exact invers: să ucizi... să furi etc.
Sunteți morali pentru că sunteți slabi. Dacă omenirea nu ar fi "progresat" aducându-ne la stadiul de oi, voi cei morali erați precum antilopele pentru leu. Cadavre...
Mare noroc cu moralitatea asta! Și mai mare cu Dumnezeu.

marți, 11 august 2009

Ce se întâmplă cu vremea noastră?

Clima planetei noastre este extrem de fragilă. Ea este influențată atât de distanța la care ne aflăm față de soare la un moment dat cât și de natura și compoziția chimică a atmosferei noastre. De exemplu Luna, care este situată practic în același loc ca și noi, dar nu are atmosferă, înregistrează temperaturi la suprafață care variază între -153°C și +123°C. La celălalt capăt al scalei se situează Venus , o planetă de aceleași dimensiuni cu Pământul, a cărei atmosferă este formată din dioxid de carbon, care atinge temperaturi la suprafața sa de până la 480°C, suficient pentru a topi plumbul. Dioxidul de carbon este unul dintre "gazele de seră", numite așa deoarece captează energia solară, făcând clima mai caldă decât ar fi fost fără ele.

Planeta noastră nu s-a bucurat întotdeauna de un climat care să permită viața oamenilor; de fapt nu există noțiunea de climă stabilă pe Pământ. În urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani, când Pământul era la începuturile vieții sale, era un loc foarte fierbinte, atât de fierbinte încât au trebuit să treacă încă 4,2 miliarde de ani pentru ca primele plante să apară. La acel moment atmosfera noastră, precum Venus, era alcătuită în general din dioxid de carbon, și era încă prea fierbinte pentru creaturi ca oamenii.

Plantele absorb dioxid de carbon, reținând carbonul în structura lor în timp ce eliberează oxigen înapoi în atmosferă, dar acest proces se inversează atunci când ele mor și se descompun. Totuși o parte dintre acele plante preistorice au fost îngropate atunci când au murit și carbonul a rămas în subsol, în cele din urmă devenind cărbune. Asta a însemnat că nivelul de oxigen a crescut în timp ce nivelul de dioxid de carbon a scăzut și pe măsură ce s-a întâmplat asta planeta s-a răcit, încurajând astfel creșterea mai multor plante.

În cele din urmă, întregul peisaj al Terrei s-a schimbat, de la o piatră fierbinte și goală, la o pădure luxuriantă, iar animalele au început să apară. Asemenea plantelor o parte din animale au fost îngropate și au devenit petrol și gaze. Prin aceste procese, care au durat milioane de ani, cea mai mare parte a dioxidului de carbon care forma atmosfera noastră a fost stocată, fie în pădurile imense, fie în subsolul planetei și climatul a devenit tot mai blând.

În urmă cu trei milioane de ani condițiile au devenit propice pentru oameni. Inițial oamenii nu aveau, practic, niciun fel de impact asupra climei. Poate că au mai tăiat câte un copac să-l ardă, ridicând temporar nivelul de dioxid de carbon, dar în general în locul copacului tăiat creștea altul. Dar, pe măsură ce oamenii au devenit tot mai numeroși și aveau nevoie de terenuri spre a cultiva hrana, ei au tăiat și au ars pădurile cu o rată care nu a mai permis refacerea acestora. Și apoi oamenii au descoperit cărbunele și ceva mai târziu petrolul.

Datorită acestei eliberări masive de dioxid de carbon temperatura a început să crească rapid. În acest moment concentrația de dioxid de carbon este cu 25% mai mare decât era înaintea revoluției industriale și crește din ce în ce mai rapid. Schimbările climatice pe care le trăim sunt interconectate cu această modificare a atmosferei.

În termeni practici asta înseamnă că dacă omul nu își modifică atitudinea, cineva născut astăzi este puțin probabil că va muri într-o lume asemănătoare cu cea de acum, ci mai degrabă într-una care seamănă cu Venus. Un alt pericol imediat îl constituie conflictele care vor apărea, pe măsură ce condițiile climatice se vor deteriora.

Ceea ce naturii i-a luat eoni să creeze omul poate distruge într-o clipită, adică tocmai clima care i-a permis să supraviețuiască pe această lume.

Organismele modificate genetic - efecte pe termen lung(?)

Unul dintre marile mistere care învăluie răspândirea plantelor modificate genetic, la începutul anilor '90 în SUA și Argentina, a fost absența studiilor științifice independente ale posibilelor efecte pe termen lung ale dietei cu OMG-uri asupra oamenilor sau măcar asupra șobolanilor. Acum a ieșit la lumină adevăratul motiv. Companiile producătoare de OMG-uri ca Monsanto, BASF, Pioneer, Syngenta și altele interzic studiile independente.

Un editorial din respectata revistă științifică Scientific American, în numărul pe luna august 2009, dezvăluie realitatea șocantă și alarmantă din spatele proliferării OMG-urilor în lanțul trofic al planetei. Nu există studii științifice independente, în nicio revistă științifică reputată din lume, pentru un motiv simplu. Este imposibil să se verifice în mod independent dacă recoltele cu OMG-uri, ca soia RR(Roundup Ready) de la Monsanto sau porumb MON8110, se comportă așa cum pretinde compania sau că -tot cum pretinde compania- acestea nu au efecte colaterale periculoase, deoarece companiile producătoare de OMG-uri INTERZIC astfel de teste!

Exact. Ca o precondiție pentru a cumpăra semințe, spre a fi plantate sau folosite în cercetare, Monsanto și celelalte companii semnează mai întâi un acord cu firma respectivă (End User Agreement). În ultimul deceniu, perioada în care aceste culturi au explodat, Monsanto, Pioneer (DuPont) și Syngenta au cerut tuturor celor care au cumpărat semințe de OMG să semneze o convenție, care interzice în mod explicit ca semințele să fie utilizate în vreun studiu independent. Oamenilor de știință le este interzis să testeze semințele pentru a afla în ce condiții germinează sau se descompun. De asemenea, nu pot să compare caracteristicile semințelor OMG-urilor cu semințelor altor plante OMG sau non-OMG, de la altă companie. Mult mai grav, le este interzis să examineze dacă culturile cu OMG-uri au efecte negative asupra mediului, animalelor sau oamenilor.
Singurele studii cărora le este permisă publicarea în reviste științifice sunt studiile aprobate, în prealabil, de către Monsanto și celelalte firme din industria OMG-urilor.

Cultivarea OMG-urilor a început în SUA, în 1992, cu un act al președintelui George H.W. Bush, la cererea Monsanto, care spunea că nu este necesară efectuarea teste guvernamentale speciale asupra semințelor de OMG, deoarece acestea sunt "substanțial identice" cu semințele normale. Toate testele furnizate guvernului SUA au fost efectuate chiar de companiile în cauză, ca Monsanto. Nu este de mirare că OMG-urile au fost prezentate într-o manieră pozitivă, iar Monsanto și ceilalți au pretins că OMG-urile reprezintă "soluția la foametea globală".

sâmbătă, 8 august 2009

ADN-ul, accident sau proiectare ?

Limbajul, informația și originea ADN-ului

Șabloanele apar în mod natural- fără ajutor de la un "designer". Multe șabloane apar în natură fără să aibă nevoie de un creator- fulgii de zăpadă, tornadele, uraganele, dunele de nisip, stalactitele, valurile râurilor și oceanelor. Aceste șabloane sunt rezultatul natural a ceea ce oamenii de știință clasifică drept haos și fractali.
Codurile, însă, nu apar fără un designer. Exemple de coduri sunt întâlnite în muzică, proiecte, limbaje, programe de calculator și...ADN. Haosul poate naște șabloane, dar nu și coduri. Codurile stochează informație, care nu este o proprietate care ține doar de materie și energie. Informația, în sine, este o entitate separată la fel ca materia și energia.

Dovezi privind faptul că ADN-ul a fost creat de o entitate:

1. ADN-ul nu este doar o moleculă cu un șablon; este un cod, un limbaj și un mecanism de stocare a informației.
2. Toate codurile a căror origine o cunoaștem sunt create de o minte conștientă.
3. În consecință ADN-ul a fost creat de o inteligență.

Pot exista cinci posibile concluzii:

1) Oamenii au creat ADN-UL
2) Extratereștrii au creat ADN-ul
3) ADN-ul a apărut spontan și accidental
4) Există o lege încă nedescoperită a fizicii care crează informație
5) ADN-ul a fost creat de o inteligență, alias Dumnezeu.

(1) Ar necesita călătoria în timp sau generații infinite de oameni. (2) Ar putea fi adevărat, dar nu face altceva decât să trimită întrebarea înapoi în timp. (3) Ar putea fi o posibilitate îndepărtată, dar nu există o explicație științifică în aceasta, pentru că nu se referă la un proces sistematic, repetabil. Nu este decât un apel la noroc. (4) Ar putea fi adevărat, dar nimeni nu poate formula o ipoteză verificabilă, până nu observă cineva formarea unui cod în mod natural. Așadar singura explicație sistematică rămâne (5) , explicația teologică.


Creștinism vs. ateism

Potrivit evoluției Darwiniene, imperativele mediului înconjurător, mutațiile întâmplatoare și selecția naturală au conlucrat împreună, determinând o specie să evolueze într-o altă specie.
Selecția naturală este perfect validă și a fost dovedită în numeroase rânduri. Dar, până acum, nu s-a dovedit că mutațiile întâmplătoare pot crea informație nouă.
Aplicând teoria informației mutațiilor întâmplătoare, acestea pot fi comparate cu zgomotul produs de o sursă audio. Zgomotul se pierde întotdeauna de sursa semnalului și nu se amplifică niciodată.
În sistemele de comunicații acest lucru se numește entropia informației și formula pentru entropia informației este aceeași ca pentru entropia termodinamică. Odată pierdută, informația nu mai poate fi recuperată, cu atât mai puțin amplificată. Astfel se poate afirma cu certitudine că mutațiile nu sunt sursa biodiversității.
Această observație este confirmată și din punct de vedere biologic de către Theodosius Dobzhansky, care a a făcut cercetări răsunătoare asupra musculiței de oțet, și de către Richard Goldschmidt care a experimentat 25 de ani asupra Lymantria dispar, încercând s-o transforme într-o altă specie. Decenii de cercetări au fost efectuate în secolul 20, bombardându-se musculițele de oțet cu radiații, în speranța apariției unei mutații în ADN-ul acestora, care să producă o nouă specie. Aceste experimente au eșuat total; nu au fost observate modificări esențiale, doar musculițe de oțet bolnave, respingătoare și deformate. Totuși, evoluția este o posibilitate care nu trebuie respinsă complet.
Avem dovada că viața de pe planetă a fost creată de o inteligență, iar dacă viața a evoluat, atunci această capacitate de a evolua a fost inclusă intenționat în ea.