Una dintre diferențele majore între catolicism și ortodoxism o constituie prezența statuilor în cadrul bisericilor catolice. De ce iubesc atât de mult catolicii statuile, deși venerarea lor este interzisă în mod explicit de Biblie?
În zorii creștinismului, în Imperiul Roman exista un cult foarte răspândit: cel al "zeiței mamă", mai precis cultul lui Isis. Atât de popular încât atunci când autoritățile statului roman au interzis religiile păgâne, au trebuit să facă niște concesii pentru a nu nemulțumi poporul. Una dintre concesii a fost prezența statuilor în biserici. Membrii cultului "zeiței mamă" au fost astfel mulțumiți, întrucât una dintre noile figuri ale creștinismului semăna izbitor cu draga lor Isis (vezi imaginea aici: http://karenswhimsy.com/ancient-egyptian-symbols.shtm).
Ortodoxia, în schimb a preluat creștinismul așa cum a fost el propovăduit de apostoli; sau mai precis așa cum s-a stabilit la Niceea, în anul 325. Dacă în est, lucrurile nu s-au schimbat de atunci încoace, în occident lucrurile au fost într-o continuă transformare. Pe lângă concesiile inițiale, creștinismul a fost "reformat" deseori de-a lungul timpului. Astfel mesajul original a fost deformat, ajungându-se în zilele noastre la un semi-ateism, în majoritatea țărilor vestice.
Dacă prin cele mai de sus am jignit vreun catolic, îmi pare rău, dar nu pot să nu observ aceste lucruri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu