Vrăjitoarea din Endor a fost femeia consultată de regele Saul și care l-a readus pe profetul Samuel din morți, așa cum este relatat în I Samuel 28.
Interpretarea din perspectiva Geonim*
Problemele referitoare la poveste au fost discutate în perioada Geonim. Samuel ben Hofni (d.1034), Gaon de Sura (d.1013), socrul lui Hai Gaon, a fost întrebat dacă povestea trebuie privită ad-litteram, și dacă vrăjitoarea chiar a reușit să-l readucă pe Samuel din morți.
Samuel ben Hofni a răspuns că găsește ca fiind imposibil ca Dumnezeu să fi permis vrăjitoarei să-l readucă pe Samuel din morți. Adevărata semnificație a poveștii este aceea că vrăjitoarea, prin înșelătorie, l-a convins pe Saul că a reușit să-l readucă din morți pe Samuel. Cuvintele atribuite lui Samuel sunt de fapt cuvintele vrăjitoarei, pentru a-l convinge pe Saul de reușita ei.
În acest caz, se pune întrebarea, cum de a prevestit aceasta cu acuratețe că Saul va muri în luptă? La aceasta ben Hofni răspunde că femeia a știut fie pentru că Samuel profețise acest lucru încă de când era în viață, fie a fost pur și simplu o întâmplare că a ghicit asta, adeverită apoi printr-o coincidență. Dacă Dumnezeu ar fi dorit cu adevărat să-l informeze pe Saul că va muri în bătălie, ar fi făcut asta cu ajutorul unui profet, nu al unei vrăjitoare.
Ben Hofni a adăugat că, deși este conștient că învățătorii anteriori, mai precis rabinii talmudiști, au înțeles povestea ad-litteram, nu este obligatoriu să fie urmați atunci când ceea ce au spus aceștia este împotriva rațiunii.
Atât Saadiah Gaon cât și Hai Gaon, pe de altă parte, au refuzat să accepte interpretarea lui Samuel ben Hofni. Potrivit acestora, Dumnezeu chiar l-a readus pe Samuel din morți. Vrăjitoarea, care nu mai reușise un astfel de lucru până atunci, a fost uimită de succesul ei, așa cum sugerează Scriptura.
Autoritatea talmudică
Rabinii talmudişti înţeleg în mod cert povestea ca însemnând faptul că Samuel a fost cel care i-a vorbit lui Saul, nu vrăjitoarea în numele lui Samuel. Scriptura afirmă că Samuel a spus: "mâine tu şi fiii tăi veţi fi cu mine", lucru asupra căruia rabinii comentează astfel (Berakhot 12b): cu mine, adică în partea mea de Paradis. Dacă a fost vrăjitoarea cea care a rostit acele cuvinte, de unde putea aceasta să știe acele lucruri?
Această dezbatere este semnificativă privind rolul exemplului vrăjitoarei din Endor. Citind printre rânduri, devine clar că sunt ridicate aspecte teologice importante.
Primele se referă la autoritatea rabinilor talmudişti. Este una să fii ghidat de bunul simţ atunci când rabinii talmudişti nu sunt de acord între ei. În principiu, Hai Gaon afirma că este pregătit să accepte ceea ce pare să fie cea mai rezonabilă perspectivă. Este cu totul alt lucru să respingi, în numele raţiunii, ceea ce pare să reprezinte viziunea unanimă a rabinilor, chiar dacă problema nu se referă la legea evreiască.
Samuel ben Hofni era pregătit să favorizeze interpretarea sa raţională asupra viziunii unanime a rabinilor. Ceilalţi geonim nu au putut cădea de acord asupra acestui lucru.
Autenticitatea textuală
A doua problemă, menţionată explicit de către Samuel ben Hofni şi alţii, este constituită de ideea că evreii ar trebui să accepte Scriptura în întregul ei. Aici nu este vorba doar despre interpretarea corectă a unui singur capitol: dacă, aşa cum Samuel ben Hofni a susţinut, referirile biblice la "spusele" lui Samuel nu înseamnă altceva decât că o persoană şi-a imaginat aceste lucruri, ce garanție mai există că şi celelalte citări biblice, precum cineva a "spus" ceva, sunt autentice? De exemplu, când se spune că Moise a "spus" ceva sau că Dumnezeu i-a "vorbit" lui Moise.
Numeroase dezbateri au apărut în perioada în care evreii au agonizat departe de ţara lor, precum problema raţiunii versus revelaţie; felul în care Scriptura trebuie interpretată; dacă Aggadah (compendiu de omilii rabinice) trebuie înţeleasă într-o manieră la fel de riguroasă precum Halakhah (legea evreiască); precum şi întreaga chestiune a comentării critice a Bibliei.
* geonim, sg.gaon (splendoare, mândrie, geniu), au fost președinții celor două colegii rabinice mari din Sura și Pumbedita, în Babilon.
*** Pentru cuprins consultați următoarea pagină.
VA URMA
